Spotlight nantu à: Ruby Madder Alizarin

Ruby Madder Alizarin

Ruby Mander Alizarin hè un novu culore Winsor & Newton formulatu cù i benefici di l'alizarina sintetica.Avemu scupertu stu culore in i nostri archivi, è in un libru di culore di u 1937, i nostri chimichi anu decisu di pruvà à currisponde à questa putente varietà di u lavu di Alizarin di culore scuru.

Avemu sempre i quaderni di u colorista britannicu George Field ;hè cunnisciutu per travaglià strettamente cù u nostru fundatore in formulazioni di culore.Dopu chì Field hà sviluppatu una tecnica per fà u culore di madder durà più, più esperimenti sò stati realizati per sviluppà altre belli varietà di madder, u pigmentu principale hè l'alizarina.

Ruby Madder Alizarin

A radica di rabbia cumuna ( Rubia tinctorum ) hè stata cultivata è usata per tinghje i tessili per almenu cinque mila anni, ancu s'ellu hà pigliatu un pocu di tempu prima di esse usatu in pittura.Questu hè chì per utilizà a madder cum'è pigmentu, avete prima cunvertisce un tintu soluble in acqua in un compostu insoluble cumminendu cù un sal di metallu.

Quandu hè insoluble, pò esse seccu è u residu solidu terra è mischju cù u medium paint, cum'è qualsiasi pigmentu minerale.Questu hè chjamatu pigmentu di u lavu è hè una tecnica utilizata per fà parechji pigmenti da a materia vegetale o animale.

Ruby Madder Alizarin

Unipochi di i primi laghi madder sò stati truvati nantu à a ceramica cipriota chì data di l'VIII seculu aC.I laghi Madder sò stati ancu usati in parechji ritratti di mummie romanu-egiziane.In a pittura europea, u madder era più comunmente utilizatu durante i seculi XVII è XVIII.A causa di e proprietà trasparenti di u pigmentu, i laghi di madder sò spessu usati per u glazing

Una tecnica cumuni hè di applicà un glaze madder nantu à u vermiglione per creà un crimson brillanti.Stu approcciu pò esse vistu in parechje pitture di Vermeer, cum'è Girl with a Red Riding Hood (c. 1665).Sorprendentemente, ci sò assai pochi ricetti storichi per i laghi di madder.Una ragiuni di questu pò esse chì, in parechji casi, i tinti di madder ùn sò micca derivati ​​​​da i pianti, ma da tessili digià tinti.

Versu u 1804, George Field avia sviluppatu un metudu simplificatu di estrazione di tinture da e radici di rabbia è di rabbia di lacu, risultatu in pigmenti più stabili.A parolla "madder" pò esse truvata per discrìviri a gamma di sfumature di rossu, da marrone à viole à blu.Questu hè chì i culori ricchi di tinture madder sò u risultatu di un mischju cumplessu di coloranti.

U rapportu di sti coloranti pò esse affettatu da parechji fatturi, da u tipu di pianta di madder utilizata, u tarrenu in quale a pianta hè cultivata, à cumu si sò almacenati è processati i radichi.Inoltre, u culore di u pigmentu finale di madder hè ancu affettatu da u salinu di metallu utilizatu per fà insoluble.

U chimicu britannicu William Henry Perkin fù numinatu à u postu in u 1868 da i scientisti tedeschi Graebe è Lieberman, chì avianu patentatu una formula per sintetizà l'alizarina un ghjornu prima.Questu hè u primu pigmentu naturali sinteticu.Unu di i benefizii più significativu di fà questu hè chì l'alizarina sintetica custa menu di a mità di u prezzu di u lavu naturali d'alizarina, è hà megliu resistenza à a luce.Questu hè chì e piante di madder pigghianu da trè à cinque anni per ghjunghje à u so massimu potenziale di culore, seguitu da un prucessu longu è longu per estrae i so tinti.


Tempu di Postu: Feb-25-2022